Archive for category 01. frunze

cosmar

Posted by on Wednesday, 25 September, 2019

Nu te teme! Am sa ma arunc in adancul viselor tale inarmat cu un ciomag oniric si am sa alung din ele toate fapturile de cosmar care vor sa te atace… am sa deviez cu coada lui cursul tuturor raurilor intunecate care vin sa te inece, am sa sfarm cu el toate inaltimile de pe care ai putea sa te prabusesti la nesfarsit. Dormi!

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 5 votes)
Share

pungi

Posted by on Sunday, 22 September, 2019

Hai sa va spun cum ne-am ales cu trupurile astea ecologice paroase si mari! In ziua cand ne-am asezat la coada pentru a ne primi sufletul, Dumnezeu ne-a intrebat viclean: doriti si punga pentru el? 

Nu pot sa nu ma gandesc cat de simpla ar fi putut sa fie viata noastra daca i-am fi raspuns raspicat: Nu, multumesc! 

Dar eu mi-am invatat lectia, de atunci, de fiecare data cand mi se ofera o punga, o refuz.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +7 (from 7 votes)
Share

virus

Posted by on Wednesday, 18 September, 2019

In fiecare dimineata ma scufund in citoplasma vie a orasului ca un virus pieton, infectandu-i strazile cu pasii sovaitori. Pielea de asfalt a orasului capata mirosul urmelor mele. Fiecare strada devine o rana pe care mersul meu nu o lasa sa se inchida. Orasul meu este bolnav de mine, dar nu-i cine sa-i masoare febra, sa ma gaseasca vinovat, sa ma exileze si sa il vindece.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +7 (from 7 votes)
Share

copacul

Posted by on Tuesday, 17 September, 2019

E adevarat, nu sunt bogat… dar din putinul meu tot pot sa ofer oamenilor un dar de pret. Oxigen. 

Am calculat ca daca imi tin respiratia 1 minut la fiecare 6 minute din viata mea, din economia facuta, pot darui oamenilor un copac in fiecare zi.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 7 votes)
Share

amanat

Posted by on Monday, 16 September, 2019

In fiecare dimineata imi umplu buzunarele cu numerele potential castigatoare de la loto si ma avant la drum cu speranta. Consum cu bucurie orele din ultima zi in care sunt sarac. Le fac din mana calatorilor din trenuri, mangai pe cap cateii prin parcuri, ocolesc baltile cu tenesii mei inca noi, dar ieftini; ma sterg pe frunte, alung o musca, imi verific abdomenul cu urechea si rad. In ziua in care voi fi bogat nu am sa mai fac nimic din toate astea. 

Poate ca fericirea nu este decat un bilet la loto amanat!

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +6 (from 6 votes)
Share

aer de toamna

Posted by on Friday, 13 September, 2019

A luat-o ziua la vale, anotimpul nu mai poarta sandale, mi-au crescut in cizme picioare… Ce dezolare! 

Vantul sufla prin crengile goale, frigul nu-mi place, caut o cale, vara-i pierduta, nu am scapare… Ce dezolare!

Pasare calda fa-ma Doamne, sa plec, e ultima iarna prin care trec!

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 5 votes)
Share

aer de mare

Posted by on Friday, 13 September, 2019

Am sa imi iau animal de companie un crustaceu, cand il scot la plimbare sa miroasa Bucurestiul a mare. Sa il port cu o lesa zgomotoasa sa-i scoata pe oameni din casa, sa se mire cu psalmi din psaltire… si sa respire.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +6 (from 6 votes)
Share

lacate

Posted by on Thursday, 12 September, 2019

Se spune ca exista o specie de pesti mancatori de fier care rod… toate cheile aruncate in apa de indragostitii care incuie lacate pe grilajele de pod. Daca te infrupti din carnea lor, se pare, te-ndragostesti fara scapare. O fi doar o poveste, dar prea se potriveste, cand te-am intalnit mancasem peste.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 5 votes)
Share

homeless

Posted by on Thursday, 12 September, 2019

Nu e nimic obscen in a locui gol pe o scandura in mijlocul orasului. Te hranesc oamenii care hranesc porumbeii, iar apa poti sa bei pe inserat de la fantana publica. Orasului nu-i pasa, este un filantrop tacut si grabit. 

Nu e nimic obscen in a trai si a muri gol pe o scandura in mijlocul oamenilor. Orasului nu-i pasa, este un spectator strain, duhnind a iarna.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 5 votes)
Share

frig

Posted by on Thursday, 12 September, 2019

Departe, in patria talpilor goale, s-a facut frig. Prin intuneric, cu o mana sigura, apuc acoperisul de plapuma si il arunc cu precizia unui lasou, imi acopar picioarele si le strang cu genunchii aproape de piept. Cu spatelele arcuit caut caldura trupului tau… si ma imping centimetru dupa centimetru… dar nu intalnesc decat frigul. 

E mica lumea mea si nu imi trebuie mult timp ca sa ajung la capatul ei si sa descopar cu spaima ca nu mai esti. 

De ce ai plecat? Acum iar trebuie sa dorm spanzurat cu capul in jos, ca sa-mi se adune in tample curajul de a ma trezi.

©️copacul.ro

VN:F [1.9.12_1141]
Rating: +5 (from 5 votes)
Share