Ochelarii
Pe Daz îl deranja teribil lumina, așa că mami i-a așezat cu grijă pe nas o pereche de ochelari de soare cu lentilele mici cât două capace de bere. Arăta foarte chic așa de întorcea capetele oamenilor pe stradă, iar Daz se bucura de plimbare și de antenția tuturor, zâmbind îngăduitor trecătorilor. Ridica uneori ochelarii și îi cobora înapoi iar lumea își schimba tonurile după voia lui, se făcea ziuă sau venea seară într-o clipă, iar Daz se minuna de noile lui puteri și îndrăgea ochelarii fără măsură.
La o vreme, lângă ei s-a oprit o tanti cu părul roșu ca focul, cărând două plase grele. S-a apropiat cerându-le îngăduință lui mami și tati și li s-a adresat.
—Nu va supărați! s-a scuzat ea. Cum îl cheamă pe micuțul acesta!? Imi permiteți să îl privesc mai bine, că tot cu ochii la el am uitat să mă opresc și am trecut de mult de intrarea în scară.
©️copacul.ro