COPACUL

Eu imi usuc hainele, nu le storc. Stoarcerea le amesteca punctele cardinale si cand le port pasesc peltic.

Am si o busola, dar nu o folosesc, prefer sa nu stiu de unde vin sau unde ma duc; doar asa pot fi oriunde.

©️copacul.ro

Erai o carte necitită,
Un univers, ascuns, virgin.
Să aflu slova-ți tăinuită
Aș soarbe cupa cu venin,
A dragostei neîmpărtășită.
 
Și te-am deschis,
Cu mâini tremurătoare,
Și mi-ai părut fereastra unui vis,
Când, bând licoarea îmbătătoare,
Schimbat-am iad în paradis.
 
Dar timpul s-a oprit
Și lumea s-a surpat.
Și-aș vrea să fi murit,
Să nu mai fi aflat,
La pagina o sută, colțul îndoit.
 

Aceste versuri fac parte din volumul ” Suflete de Vanzare”, autor Antal Mahler. Iti doresti sa comanzi aceasta carte personalizata cu autograful autorului? Trimite un mesaj la email: antal.mahler@copacul.ro

Să nu-mi rupi vreo libelulă
de sub ţarina de nori,
că mi-e plugul stâng
de-o mână și nu-mi
zgândăre comori!
 
Să nu-mi spânzuri vreun păianjen
peste câmpul meu cu
flori, că l-aş rătăci
prin gânduri şi ar
naşte închisori!
 
Să nu-mi judeci orizontul
căci sub el ascund
furtună, cum mi-ai
judeca vreo vorbă
ce-n ureche nu-ţi
răsună!
 
Să nu-mi spulberi vreo scânteie
din văpaia mea de
dor, socotind că eşti
femeie și n-oi
vrea să te dobor!
 
Şi nu-mi cerceta trupescul
ce-i prea des încins
de patimi, c-ai să
cazi în amăgirea
ochilor atinşi
de lacrimi!
 
De trăieşti pentru altcine
n-am să-ţi fac tăcerea vină,
de nu curgi cum curge
clipa nu vei fi
nicicând deplină.
 
Dar nu stinge ce se naşte
la un milion de ani,
dragostea ce nu
cunoaşte nici robie,
nici duşmani!
 
Chiar de nu-nţelegi sublimul,
chiar de vrednică nu
eşti: mori mai bine
încercând!
Nu ucide să trăieşti!

Aceste versuri fac parte din volumul ” Suflete de Vanzare”, autor Antal Mahler. Iti doresti sa comanzi aceasta carte personalizata cu autograful autorului? Trimite un mesaj la email: antal.mahler@copacul.ro

Să-mi aminteşti să plouă mâine,
nici ploaia nu mai e ce-a fost;
mă-ncearcă-un gând pe la amiază,
mi-e cald și nu-i găsesc vreun rost!
 
Mi se topeşte înălţimea şi-mi scânteiază
osul gol și nu-i nici soarta s-o
dobor cu vreo fărâmă de iubire
şi nici pe cer nu-i pic de nor
să mă ascund de fericire…
 
Şi nu-i nici Dumnezeu acasă să-i
bat în poartă fără vlagă,
răbdând zadarnic să descuie,
nici viaţa-n urma mea, oloagă,
nu-mi mai cuprinde umbra şuie.
 
Mă-ncrâncenează alte patimi,
mă dijmuiesc alte măsuri,
nu mai urzesc iubirea-n inimi,
mă prind în alte ţesături…
 
Se-nlocuiesc străvechile zăvoare
şi inutile zac inelele cu chei,
şi-mi ruginesc încet la cingătoare,
când timpul naşte noii Dumnezei!
 
Să-mi aminteşti să plouă mâine,
dar tot nu m-ar uda destul,
oricât l-aş îndopa rămâne
adâncu-n mine, nesătul.
 
Să-mi aminteşti să plouă mîine;
ce-a mai crescut durerea,
cât mormanul, pe care calci,
sub care stau, ascuns și
singur, întreg anul!
 

Aceste versuri fac parte din volumul ” Suflete de Vanzare”, autor Antal Mahler. Iti doresti sa comanzi aceasta carte personalizata cu autograful autorului? Trimite un mesaj la email: antal.mahler@copacul.ro

Amor. Amurg mi-am rupt călarea,
Iar paşi de unul nu-mi ajung!

Nici drum departe nu-i uitarea,
Nici alinare, braţul ciung.

Amurg. Amor amar, sfârşit pelin,
Nu-i timp să-mi sece ochiul plin.

Nu-i timp să Timpuri să mai cer,
N-am Cer să Timp, n-am Timp să Cer.

Pământ, sub pământ, în pământ, adâncul;
Amor, amar, amurg cuvântul.

Prin vene-mi curge invers clipa,
Mă-ntorc să mor, să-mi nasc aripa!

Aceste versuri fac parte din volumul ” Suflete de Vanzare”, autor Antal Mahler. Iti doresti sa comanzi aceasta carte personalizata cu autograful autorului? Trimite un mesaj la email: antal.mahler@copacul.ro

Cu ceva timp in urma am deschis o usa spre o zona a sufletului meu pe care multa vreme am preferat sa o consider uitata. Am deschis-o cu teama si indoiala, dar au existat printre voi oameni care m-au facut sa inteleg ca de nimic din ceea ce ne compune nu trebuie sa ne ascundem. Pentru voi si pentru cei ca voi am creat aceasta sectiune. Va multumesc

Zilele trecute m-am intalnit cu o persoana de care am fost foarte apropiat cu ceva ani in urma. Intre timp purtati de viata in directi divergente am pierdut legatura total, cum se mai intampla… Cert este ca ne-am bucurat amandoi de revedere si, inevitabil, am inceput sa depanam amintiri… povesti, intamplari. Firesc am ajuns si la capitolul poezie, mai ales ca in perioada in care ne petreceam timpul impreuna publicam, traiam si respiram poezie.

Chiar daca intre timp viata mea a luat o alta directie, chiar daca acum ma amagesc cu gandul ca nu mai am nici timpul si nici starea necesara sa mai scriu poezie, iti multumesc prietene pentru ca m-ai ajutat sa imi amintesc de mine, asa cum eram candva, cand numele meu inca mai era Antal Mahler.