COPACUL

Uneori momesc inainte locul si astept rabdator sa pescuiesc norocul. N-am felurite scule, nu vreau sa ma complic, cu ochii pe pluta astept norocul mic.

In jurul meu, alti pescari, se pare, pun in carlig norocul mai mic sa prinda norocul mai mare.

Si ma gandesc ca-n viata, la fel ca si aici, sa prinzi pestele mare, sacrifici pestii mici

Cat de departe sa-mi duc inima ca sa nu se intoarca la mine? I-ar fi si ei mai bine fara mine si eu as fi mai fericit fara ea.

Daca m-as desparti de inima mea, as putea, in golul lasat de ea, sa cresc ceva care sa imi foloseasca mai mult. Cum ar fi o mana de viermi, cu care sa ma duc la o placuta si relaxanta partida de pescuit.