Ai pleca
t… si, in urma ta, a ramas cea mai grea si adanca liniste olfactiva.
In orele, zilele si mai ales in noptile care s-au scurs, am cautat cu disperare si am tras, rand pe rand, pe nas drogul mirosului tau viu, oriunde l-am gasit. Fie ascuns in fibrele cearsafului meu, fie lipit de perna mea, fie strivit de camasa mea. L-am cules de pe covorul din dormitor, de pe blatul din bucatarie sau de pe sapunul din baie. Am racait cu narile dilatate chiar si ultima molecula, ramasa strivita afara, pe clanta, la iesire.
Am consumat totul repede cu o sete ingrozitoare, teribila. Iar acum, e gata, nu mai gasesc aici nici o doza din tine. A ramas doar linistea asta ingrozitoare, care imi face sangele sa curga din nara. SEVRAJ!
