Cand ma intorc acasa imi regasesc amintirile inchise ca intr-un acvariu cu pesti.
Cata vreme apa lor este curata stiu ca le pot urmarii prin sticla ce le inconjoara. Le pot vedea dar nu le pot atinge…
Daca le hranesc atunci ele traiesc si eu ma bucur de prezenta lor. Cand nu le mai hranesc…se sting si mor, murdarind apa ce le inconjoara.
Cu timpul, amintirile mari le mananca pe cele mici, sfartecandu-le in bucati si imprestiindu-le prin tot acvariul. Si astfel raman din ce in ce mai putine, iar apa devine din ce in ce mai tulbure.
Apoi, va veni o zi cand o sa ma intorc acasa iar acvariul nu o sa mai fie ACOLO .
Dar nici eu nu o sa-l mai caut ATUNCI.
